vineri, 6 aprilie 2007

tf1 : : la 20 de ani dupã



Exact acum douãzeci de ani, CNCL ("La Commission Nationale de la Communication et des Libertés", CNA-ul francez de la acea vreme) lua o decizie riscantã si, totodatã, foarte controversatã. Atribuirea primului si celui mai important canal public de televiziune din Franta, TF1, grupului de telecomunicatii Bouygues
[pron. "bu-ig"] a constituit o mare surprizã. Grupul Bouygues a fost preferat grupurilor Hachette-Matra si Havas.

Patru luni mai târziu, canalul este privatizat, atribuindu-se grupului Bouygues 50% din TF1 contra sumei de 3 mld. de franci francezi (echivalentul astãzi a 460 mil. euro) si este introdus la bursã. Din acel moment canalului îi sunt suspendate finantãrile publice, TF1 "hrãnindu-se" numai din publicitate si alte activitãti conexe.

Desi teoretic se aniverseazã doar 20 de ani "de TF1", practic, canalul TF1 existã din 1974, anul în care ORTF (L'Office de Radiodiffusion-Télévision Française) este spart în 7 societãti distincte, Radio France, trei societãti publice de televiziune (TF1, A2 si FR3), reteaua de difuzare TDF, o societate de productie audiovizualã si o arhivã nationalã audiovizualã. Ba mai mult, TF1 exista de dinainte de 1974, sub administrarea ORTF, si purta genericul nume "La Une" ("unu", primul canal).


logo TF1 (1974)


logo TF1 (1984)

În 1987, imediat dupã privatizare, TF1 îsi va modifica foarte putin înfãtisarea, defilând cu aceeasi identitate vizualã (logo-ul va rãmâne acelasi, îmbogãtit doar cu un triunghi galben pe fundal, probabil pentru a semnaliza, totusi, schimbarea).


logo TF1 (1987)

Marea schimbare va veni abia dupã trei ani, în 1990, când este creatã divizia "TF1 Pub Production" însãrcinatã în principal cu dezvoltarea identitãtii vizuale a canalului, identitate creatã, tot în 1990, de cãtre agentia londonezã Lambie-Nairn.


logo TF1 (1990)

Logo-ul va rãmâne total neschimbat pânã în 2006, când va suferi un foarte usor, aproape insesizabil, lifting: logo-ul capãtã un look tridimensional prin alterarea culorilor pânã atunci plate. Autorii acestui lifting sunt creativii de la agentia View care au redesenat, cu aceastã ocazie, întreaga identitate a canalului.


logo TF1 (2006)

Vestitul "conservatorism" care a adus notorietate canalului si-a fãcut simtitã prezenta si în identitatea vizualã. Astfel, din 1987, timp de 20 de ani, TF1 îsi va redesena identitatea vizualã (pãstrând logo-ul) doar de patru ori (!).

Exemplul cel mai elocvent al acestei consecventze în ceea ce priveste identitatea vizualã, este evolutia împachetãrii jurnalelor TF1: lansarea noului jurnal în 1990 (dupã trei ani de la privatizare), a fost urmatã de un redesign al genericului, graficii si decorului abia în 1996 (coloana sonorã rãmâne, în continuare, aceeasi) dupã care de-abia peste zece ani se va opera un nou redesign integral al jurnalelor dar(!) pe aceeasi temã vizualã din 1996, iar coloana sonorã, reorchestratã, va pãstra fix aceeasi temã muzicalã. (NOTA: dupã doar trei luni se va renunta la genericul muzical nou-nout, proaspãt reorchestrat, revenindu-se la coloana sonorã originalã, lansatã în 1990!)

Si dacã mai punem la socotealã cã, din 1987, jurnalele TF1 beneficiazã de aceeasi echipã de prezentatori...

Iatã scurtã istorie a jurnalelor TF1.
Si o micã lectie de branding.

Doar trei modificãri de look timp de douãzeci de ani!
De-a dreptul fascinant!

În mod paradoxal, acest tip de brand-management extrem de conservator, de-a dreptul paranoic, a construit unul dintre cele mai puternice brand-uri de televiziune din Europa: jurnalul de searã al canalului, "20 Heures", este urmãrit în fiecare searã de peste 30 de milioane de telespectatori din întreaga Europa! În timp ce canalul public de televiziune, France2, adunã în fiecare searã în fata televizoarelor, în medie, doar 10 milioane de privitori. Mai metionez doar cã jurnalele France2 au beneficiat, în ultimii 15 ani (din 1992), de nu mai putin de 5 redesenãri complete ale genericelor, graficii, coloanei sonore si a decorului, iar prezentatorii s-au tot schimbat de-a lungul acestor ani.

În ciuda scepticismului initial al multora, la 20 de ani de la privatizare, TF1 dominã audiovizualul francez, supremaţie fãrã egal pe continentul european. Audienta sa era anul trecut de 32,6%, la mare distantã de urmãtorul clasat, canalul public de televiziune France2 (19,8%). Grupul TF1 detine, deasemenea, 55% din piata publicitarã francezã (fatã de grupul public de televiziune France Télévisions care, cu toate cele patru canale ale sale abia atinge 22% din piatã), realizând o cifrã de afaceri de 1,7 mld de euro, mai mult decât dublul cifrei realizate împreunã de principalele douã canale publice, France2 si France3. Pentru France Télévisions publicitatea este, ce-i drept, ceva mai putin importantã datoritã redeventei (taxa publicã radio-tv)

Sã notãm cã recordul în materie de tarife pentru publicitatea televizatã a fost înregistrat în timpul finalei Cupei Mondiale de Fotbal de anul trecut desfãsuratã între Franta si Italia si difuzatã de TF1, si anume 250.000 de euro pentru 30 de secunde.

Suprematia mentionatã a grupului TF1 este cu atât mai remarcabilã cu cât, în douãzeci de ani, peisajul televizual francez s-a metamorfozat considerabil: numãrul canalelor de televiziune cu receptie liberã (gratuitã sau cu redeventã) s-a triplat, de la 6 în 1987, la 18 în 2007, iar televiziunea a întrat treptat în era digitalã. (NOTA: în Franta, emisia tv în sistem analog VHF-UHF si format 4:3 va înceta în anul 2012, fiind înlocuitã integral de emisia digitalã TNT mpeg2/mpeg4 în format 16:9)

Investitia fãcutã de grupul Bouygues în 1987 s-a dovedit extrem de profitabilã: de la privatizare, grupul TF1 nu a fost nevoit niciodatã sã-si majoreze capitalul în vreme ce cursul actiunilor sale cotate la bursã s-a triplat.

E adevãrat cã TF1 a beneficiat în toatã aceastã perioadã de stabilitatea actionarului principal, grupul Bouygues si mai are, pentru încã câteva sãptãmâni, acelasi PDG (Président -Directeur Général) ca la înfiintare, acum douãzeci de ani, în persoana inginerului Patrick Le Lay, si chiar aceeasi prezentatori.


Patrick Le Lay, PDG de TF1

În tot acest timp, la grupul de televiziune France Télévisions s-au perindat nu mai putin de sapte PDG, cu tot atâtea strategii si viziuni diferite.

Sigur cã grupul TF1 nu a înregistrat numai succese. Astfel, i se reproseazã cã nu si-a respectat angajamentul asumat acum douãzeci de ani de a a acorda un loc mai mare culturii în spatiul de emisie la ore accesibile marelui public si nu la mijlocul noptii, ca acum.

I se reproseazã, deasemnenea, grupului TF1 întârzierea cu care a luat virajul spre televiziunea gratuitã pe internet si, în general, spre alte medii de informare, precum si faptul cã a rãmas în perimetrul national, cu exceptia filialei sale EuroSport, ale cãrei programe sunt difuzate în prezent în 59 de tãri ale lumii




joi, 5 aprilie 2007

antena 2 : : pãzea, cã vine peste tine!...

Când a apãrut Antena4 "Pentru Femei" sau, cum i s-a spus mai euforic, "Euforia", atunci se anunta pompos cã noul proiect, Antena2, va fi primul canal "numai si numai pentru bãrbati", dedicat în exclusivitate sexului tare, asa cum Antena4, sau "Euforia", (sunã mai fancy, nu-i asa?) se adreseazã în exclusivitate sexului frumos, tuu...

Ei bine, tzeapã! Antena2 va fi un canal tv de pãlãvrãgealã si de tzãtzisme socio-economico-politico-de-toate. Scuze, de toc'shouri. De toate felurile. Mai serioase sau mai putin serioase, mai triste sau mai putin triste, mai vesele sau mai putin vesele... dar cu sigurantã foarte dure si violente!
Cel putin asta ne aratã banda autopromotionalã pe care o tot difuzeazã Antena2 de când a început testele de emisie (asa-zisele teste, de fapt o mirã NTSC plus logo cu glow albicios ca sã marcheze frecventele pe cablu).

Deci, în concluzie, Antena2 ne anuntã, de trei ori pe orã, cã va fi neiertãtor, nemilos, crud, cinic, ironic la sânge, va trece prin foc si parã pe toti si pe toate, 'tu-le mama lor! iar lumea de azi se va sfârsi si va începe odatã cu ei!
Anteeeennnaaaa Doooooiii!.. Spune tot! Sau mori, ticãlosule!!
Probabil cã în aceastã atitudine violentã rezidã caracterul "masculin" al Antenei2, mai stii...

Veti vedea voi singuri, pe 9 aprilie ce va fi, eu n-am curaj... deja îmi tremurã genunchii... bhrrr.

P.S.
Ca fan al show-lui "Les Guignols de l'info" de pe Canal+, am simtit un nod în stomac când am vãzut, pe parcursul acestei benzi autopromotionale, niste haparitii hidoase, cópii sleampãte ale suratelor de la Canal+, dar... CE DIFERENTÃ! CE OROAREE!! HUUUOOO!!! Nu mã deranjeazã cã cei de la Antena2 copie "Les Guignols...". Dar sã copie, naibii, bine sau, cel putin, sã arate decent!


marți, 3 aprilie 2007

tgv : : cel mai rapid tren din lume

574,8 kmph | 357.2 mph
cam jumãtate din viteza sunetului...



Trenul de mare vitezã francez, TGV (pron. "té-jé-vé", în francezã: Train à Grande Vitesse), a bãtut acum trei ore (ora 13H13, ora localã) în mod oficial, recordul de 515,3 km/h, vechi de 17 ani (din luna mai 1990).

[RE-LIVE video|DUR:16m40s]

Recordul a fost stabilit de cãtre o ramã TGV-F2 (asa-numitul TGV de a 4a generatie) special compusã din douã locomotive încadrând trei vagoane (în mod normal sunt între cinci si opt vagoane), ticsite cu specialisti si aparuturã de testare, care a circulat pe linia viitorului TGV Est European între Paris si Strasbourg.

Aceastã tentativã care intervine dupã luni întregi de studii, teste si dezvoltãri, a costat 30 mil. de euro. Suma va fi împãrtitã în mod egal între operatorul SNCF, gestionarul cãilor ferate RFF (Réseau Ferré de France) si constructorul Alstom.

Recordul a fost ajutat un pic si de mici modificãri ale infrastructurii, astfel s-a folosit un voltaj mai mare (31 kV în loc de 25 kV, plus catene dublate) precum si a ramei: motoare suplimentare dispuse de-a lungul ramei, un pantograf special preparat, precum si roti cu diametru mãrit. Nu e nimic nou. Si la precedentul record din 1990, s-au folosit la locomotive boghiuri special preparate, având osii modificate si roti cu un diametru un pic mai mare. Toate acestea nu scad cu nimic valoarea acestui record. Practic ceea ce era de demonstrat s-a demonstrat: încã nu s-au atins limitele transportului feroviar conventional. Si totodatã, conform declaratiilor oficiale, s-a demonstrat cã tegnologia TGV, inventatã acum 30 de ani în Franta este o tehnologie de viitor.

Probabil cã francezi încã mai resimt esecul comercial al tehnologiei Concorde (al zborului de pasageri la vitezã supersonicã).

Bineînteles cã acest record a avut, înainte de testarea propriu-zisã a tehnologiei, un profund caracter comercial: promovarea si afirmarea suprematiei tehnologiei TGV pentru a fi exportatã în strãinãtate, unde are de înfruntat tehnologiile Shinkansen-ului japonez si a ICE-ului german. Iatã de unde si mediatizarea hiper-excesivã a evenimentului si prezenta în rândul staff-ului si a unui congressman american, al treilea om în Congresul Statelor Unite.